Puritatea și autenticitatea uleiurilor esențiale este un subiect vast și foarte vehement dezbătut atât de utilizatori și de companiile producătoare cât și de numeroși oameni de știință care încearcă să găsească cele mai bune metode de testare pentru a descoperi uleiurile alterate sau contaminate. În timp ce contaminarea poate fi accidentală, alterarea este, de cele mai multe ori intenționată și are ca scop beneficiile economice. Ambele se pot petrece în oricare dintre etapele de producție, de la creșterea plantei până la îmbuteliere.

"Dacă vrem cu adevărat să învățăm de la natură, în cazul nostru de la uleiurile esențiale, rezolvarea problemei purității și autenticității este elementul critic care determină dacă vom putea sau nu să învățăm." ("If we really intend to learn from nature, in our case from essential oils, resolving the issue of purity and authenticity is the pivot that determines whether or not we will indeed be able to learn.") Kurt Schnaubelt, The healing intelligence of essential oils.

De-a lungul timpului s-au făcut numeroase teste de puritate pentru uleiurile esențiale disponibile. Se estimează că 80-90% dintre uleiurile esențiale disponibile comercial sunt contaminate sau adulterate într-un fel sau altul. Procentul este cu atât mai îngrijorător cu cât uleiurile esențiale sunt din ce în ce mai utilizate în diverse industrii, cum ar fi medicina, aromaterapia, agricultura, industria cosmetică, industria alimentară, etc. O creștere a cererii, duce automat la creșterea producției și, din păcate, la apariția unor practici, respectiv unor produse necorespunzătoare.

Pentru a putea determina dacă este pur, trebuie să înțelegem în primul rând ce este un ulei esențial. În aromaterapie, uleiurile esențiale sunt doar acele substanțe volatile obținute din diferite părți ale plantelor (fructe, flori, frunze, scoarță, rădăcină, rizomi) prin distilare sau presare.

Contaminarea uleiurilor esențiale

Contaminarea uleiurilor esențiale este procesul prin care se schimbă compoziția chimică naturală a uleiului prin adăugarea unor substanțe, de cele mai multe ori toxice, care nu se regăsesc în mod natural în plante.

Contaminarea uleiurilor esențiale se poate face cu:

• Pesticide, ierbicide, fertilizatori

• Solvenți

• Metale

• Materiale plastice

• Contaminarea biologică (plante identificate greșit)

• Alte părți ale plantei

Contaminarea cu pesticide, ierbicide, fertilizatori sau metale se întâmplă, de regulă la nivelul plantei, în timpul creșterii sau cultivării.

Metalele pot ajunge în compoziția uleiului și în timpul distilării atunci când instrumentele pentru distilare nu sunt corespunzătoare.

Cele mai susceptibile uleiuri esențiale la contaminarea cu pesticide, ierbicide, fertilizatori sau mase plastice sunt, bineînțeles cele de citrice, din cauza metodei de extracție. În cadrul unui studiu care s-a desfășurat pe parcursul a 8 ani și în timpul căruia s-au analizat 600 de mostre de uleiuri esențiale, s-a demonstrat că 47% dintre ele conțineau cel puțin 1 pesticid.

În general, contaminarea cu mase plastice rezultă în urma contactului direct dintre uleiurile esențiale de citrice și containere din plastic. Este cunoscut faptul că uleiurile de citrice pot să “topească” plasticul. De aceea, utilizarea recipientelor din plastic în producția industrială a uleiurilor esențiale poate duce la contaminarea acestora cu mase plastice.

Mai multe studii au investigat prezența pesticidelor și maselor plastice în uleiurile esențiale. Rezultatele au relevat prezența diverselor tipuri de ftalați și pesticide în uleiul de Bergamot produs în Calabria, Italia în 1999 și 2000.

Analizând 120 de uleiuri esențiale din Italia și 70 din alte țări, s-a identificat că cele mai ridicate valori de pesticide au fost prezente în mostrele din Brazilia și Spania. Rezultatele demonstrează o scădere considerabilă a nivelului de pesticide față de anii anteriori și absența maselor plastice (datorită, probabil, metodelor mai eficiente de stocare și transport a uleiurilor).

Deși în cazul uleiurilor esențiale certificate organic, pesticidele ar trebui să lipsească, studiile indică faptul că ele sunt prezente. Totuși, uleiurile esențiale organice au un conținut mai scăzut de contaminanți și valori mult mai scăzute a acestora. Se consideră că această contaminare este, în general, un accident cauzat de practici mai vechi de producție.

Contaminarea cu plante identificate greșit, se întâmplă, mai ales în cazul uleiurilor esențiale obținute din flora spontană, când recoltatorul, cu bună știință sau nu, culege o altă plantă. În acest caz, fie nu se obține ulei esențial pentru că acea plantă nu conține compuși volatili, fie se obține un ulei cu alte proprietăți terapeutice, fie, în cazurile mai grave, se obține un ulei toxic.

În cadrul unui studiu din 2019 condus de reputata ecologistă Anjanette DeCarlo, s-au analizat 5 uleiuri esențiale certificate organic de Boswellia carteri. Dintre acestea, 4 au avut un conținut mai mare de methoxydecane decât orice alt ulei convențional. Acest compus chimic este specific speciei Boswellia oculta, foarte diferită morfologic de Boswellia carteri.

Contaminarea cu alte părți ale plantei se întâmplă în cursul procesului de distilare. De exemplu, uleiul esențial de Cinnamom, care se obține din scoarța copacului de Cinnamomum verum este uneori contaminat cu varianta mai ieftină obținută din frunzele aceluiași copac.

Dacă pentru produsele alimentare avem, în general, limite clare acceptabile pentru prezența substanțelor toxice (pesticide, fertilizatori, metale, plastic, etc.), pentru uleiurile esențiale nu există încă standarde foarte clare. În parte, această stare de fapt este cauzată și de complexitatea și diversitatea uleiurilor esențiale, care fac din detectarea contaminanților un proces minuțios și elaborat.

Adulterarea uleiurilor esențiale

Adulterarea uleiurilor esențiale este procesul prin care se schimbă compoziția chimică naturală a uleiului prin adăugarea unor compuși care este regăsesc în mod natural în compoziția lor, dar au altă proveniență. Adulterarea se poate realiza cu alte uleiuri mai ieftine, din aceeași specie sau extrase din altă parte a plantei, fie cu anumiți compuși naturali sau sintetici; totul pentru a obține o compoziție standard și, de cele mai multe ori, pentru a obține profituri mai mari.

Tipuri de adulterare a uleiurilor esențiale:

• Adăugarea de uleiuri purtătoare

• Adăugarea de solvenți nevolatili (glicoli, esteri de ftalați)

• Adăugarea de alte uleiuri esențiale (din aceeași plantă sau similară)

• Adăugarea de compuși chimici naturali

• Adăugarea de compuși chimici sintetici

• Amestecarea cu uleiuri mai ieftine

• Reconstituirea uleiurilor prin amestecarea compușilor chimici naturali sau sintetici

Adăugarea de uleiuri purtătoare este o problemă numai atunci când acest lucru nu este specificat pe sticluță și uleiul esențial este diluat doar cu scopul de a obține beneficii economice prin obținerea de cantități mai mari de uleiuri esențiale. Aceasta este însă o practică perfect normală dacă se precizează diluția pe ambalaj și prețul se ajustează în concordanță.

Uleiurile esențiale cel mai des adulterate sunt cele cu importanță economică ridicată, adică cele foarte scumpe (Rose (Trandafir), Melissa (Roiniță), Neroli (Floare de portocal)...) și cele foarte populare/utilizate (Lavender (Lavandă, Teatree (Arbore de ceai), Peppermint (Menta)...)

Adulteranții pentru majoritatea uleiurilor esențiale, atât cei de proveniență naturală, cât și cei sintetici, sunt, în mare parte cunoscuți. Dar, cei care apelează la astfel de metode, sunt din ce în ce mai inventivi, făcând din depistarea adulteranților o sarcină solicitantă chiar și pentru cercetătorii cu înaltă calificare.

Rose lat. Rosa damascena poate fi reconstituit parțial din anumiți constituienți precum damascone, beta-ionone și citronellol, etc. dar este des adulterat prin adăugarea variantelor sale mai ieftine produse în Maroc sau Crimea. În trecut era des “îmbogățit” cu ulei esențial de Palmarosa lat. Cymbopogon martinii, practică mai rar întâlnită în zilele noastre.

Melissa lat. Melissa officinalis poate fi reconstituit parțial din variantele mult mai ieftine Citronella lat. Cymbopogon winterianus, Lemon lat. Citrus limon și May chang lat. Litsea cubeba. Se practică și adăugarea de Lemon eucalyptus lat. Eucalyptus Citriodora sau Citronella lat. Cymbopogon winterianus, uleiuri mult mai ieftine și cu aromă asemănătoare, ceea ce face acest tip de adulterare greu detectabilă de necunoscători.

Neroli lat. Citrus aurantium este unul dintre uleiurile care din cauza prețului ridicat de producție este adesea integral reconstituit din compuși sintetici.

Lavender lat. Lavandula angustifolia este des alterată cu hibridul inferior, dar care produce o cantitate cu până la de 10 ori mai mare de ulei esențial, Lvandin lat. Lavandula × intermedia, cu Spike lavender lat. Lavandula latifolia, sau fracțiuni de ulei de Rosemary lat. Salvia Rosmarinus. Se mai practică și adăugarea de contituienți precum linalool, linalyl acetate, lavandulol, lavandulyl acetate, terpinyl propionate, isobornyl acetate sau terpineol.

Concentrația optimă de constituienți chimici poate fi de asemenea obținută pentru Teatree lat. Melaleuca alternifolia prin adăugarea de terpinen-4-ol, alpha-terpinene sau gamma-terpinene, compuși prezenți în mod natural în acest ulei, dar care, din cauza anumitor factori de mediu nu sunt la valorile standard.

Peppermint lat. Mentha × piperita este adesea "îmbogățită" cu mentol sintetic, cu mentol obținut din Cornmint lat. Mentha arvensis.

Există anumite standarde de compoziție pentru uleiurile esențiale, în general sub formă de interval, și asta pentru că o variație de compoziție este nu doar o dovadă de autenticitate ci și de puritate, deoarece compușii chimici dintr-o plantă variază în funcție de mai mulți factori ( perioada de recoltare, de sol, climă, altitudine, zona geografică, modul de cultivare și recoltare, etc.).

De exemplu, Lavender lat. Lavandula angustifolia crește la fel de bine pe culmile munților sau la câmpie, dar lavanda crescută la altitudini mari este mult mai apreciată de către aromaterapeuți. Ea este recoltată manual și poartă numele de Fine Lavender (Lavandă fină).

Peppermint lat. Mentha × piperita, are o cantitate mai mare de mentol și eucaliptol dacă uleiul esențial este extras din plante uscate față de cel extras din plantele proaspete. Perioada de recoltare influențează de asemenea compoziția; cantitatea de mentone scade între recoltările 1 și 5 (iunie-august), în timp ce cantitatea de mentol crește.

Dacă o companie are mereu aceeași compoziție a uleiurilor asta ar trebui să ne dea de gândit, pentru că plantele din care se obțin sunt organisme vii, care își modifică mereu compușii volatili în funcție de nevoile curente și este normal sa fie așa.

Cel mai important aspect al adulterării este, bineînțeles, eficiența terapeutică dar și posibilele efecte adverse ale uleiurilor modificate. Răspunsul nu este foarte clar și de cele mai multe ori depinde atât de substanțele utilizate pentru adulterare cât și de persoana care le folosește. Majoritatea aromaterapeuților consideră că un ulei esențial adulterat nu poate avea aceleași efecte terapeutice precum cel natural. Iar dacă pentru afecțiuni de bază, terapeutic pot funcționa și uleiurile adulterate, pentru cele mai complexe unde uleiurile acționează pe mai multe direcții (psoriazis, boli degenerative, probleme ale sistemului nervos sau emoționale, ...), este nevoie de echilibrul natural regăsit doar in natură. În plus, adăugarea altor uleiuri sau constituienți, poate avea semnificații majore de siguranță în cazul persoanelor cu anumite riscuri sau boli (bebeluși, copii, femei însărcinate sau care alăptează, persoane vârstnice, etc.)

Resurse

Saitta, M., Di Bella, G., Salvo, F., Lo Curto, S., & Dugo, G. (2000). Organochlorine pesticide residues in Italian citrus essential oils, 1991-1996. Journal of agricultural and food chemistry, 48(3), 797–801. https://doi.org/10.1021/jf990331z

DeCarlo, A., Johnson, S., Ouédraogo, A., Dosoky, N. S., & Setzer, W. N. (2019). Chemical Composition of the Oleogum Resin Essential Oils of Boswellia dalzielii from Burkina Faso. Plants (Basel, Switzerland), 8(7), 223. https://doi.org/10.3390/plants8070223

Barrek, S., Paisse, O., & Grenier-Loustalot, M. F. (2003). Analysis of pesticide residues in essential oils of citrus fruit by GC-MS and HPLC-MS after solid-phase extraction. Analytical and bioanalytical chemistry, 376(2), 157–161. https://doi.org/10.1007/s00216-003-1899-9

Di Bella, G., Saitta, M., Lo Curto, S., Salvo, F., Licandro, G., & Dugo, G. (2001). Production process contamination of citrus essential oils by plastic materials. Journal of agricultural and food chemistry, 49(8), 3705–3708. https://doi.org/10.1021/jf0100043

Di Bella G, Saitta M, La Pera L, Alfa M, Dugo G. Pesticide and plasticizer residues in bergamot essential oils from Calabria (Italy). Chemosphere. 2004 Aug;56(8):777-82. doi: 10.1016/j.chemosphere.2004.04.024. PMID: 15251292.

Di Bella G, Lo Turco V, Rando R, Arena G, Pollicino D, Luppino RR, Dugo G. Pesticide and plasticizer residues in citrus essential oils from different countries. Nat Prod Commun. 2010 Aug;5(8):1325-8. PMID: 20839646.

Saitta, Marcello & Bella, Giuseppa & Dugo, Giacomo. (2012). Pesticides and plasticizers in Citrus essential oils: An ordinary history of research. Journal of Essential Oil Research - J ESSENT OIL RES. 24. 171-180. 10.1080/10412905.2012.659522.

Saitta, Marcello & Bella, Giuseppa & Bonaccorsi, Ivana & Dugo, Giacomo & Dellacassa, Eduardo. (1997). Contamination of Citrus Essential Oils: The Presence of Phosphorated Plasticizers. Journal of Essential Oil Research - J ESSENT OIL RES. 9. 613-618. 10.1080/10412905.1997.9700798.

Fillatre, Yoann. (2015). Practical Guide for Pesticides Analysis in Essential Oils ( Guide Pratique Pour Le Dosage des Pesticides Dans Les Huiles Essentielles).

Fillatre, Yoann & Gray, François & Roy, Celine. (2017). Pesticides in essential oils: Occurrence and concentration in organic and conventional orange essential oils from eleven geographical origins. Analytica Chimica Acta. 992. 10.1016/j.aca.2017.08.039.

Frey C (1988) Detection of synthetic flavorant addition to some essential oils by selected ion monitoring GC/MS. In: Lawrence BM, Mookherjee BD, Willis BJ (eds) Flavors and fragrance: a world perspective. Elsevier BV, Amsterdam, pp 517–524

Satyal P., Setzer W.N. (2019) Adulteration Analysis in Essential Oils. In: Malik S. (eds) Essential Oil Research. Springer, Cham. https://doi.org/10.1007/978-3-030-16546-8_9.

Schmidt E, Wanner J. Essential Oil Adulteration. In: Baser KHC, Buchbauer G. Handbook of Essential Oils, 2nd ed. New York, NY: Taylor & Francis; 2016.

Cebi, N., Taylan, O., Abusurrah, M., & Sagdic, O. (2020). Detection of Orange Essential Oil, Isopropyl Myristate, and Benzyl Alcohol in Lemon Essential Oil by FTIR Spectroscopy Combined with Chemometrics. Foods (Basel, Switzerland), 10(1), 27. https://doi.org/10.3390/foods10010027

Nhu-Trang, T. T., Casabianca, H., & Grenier-Loustalot, M. F. (2006). Authenticity control of essential oils containing citronellal and citral by chiral and stable-isotope gas-chromatographic analysis. Analytical and bioanalytical chemistry, 386(7-8), 2141–2152. https://doi.org/10.1007/s00216-006-0842-2

Bonaccorsi, I., Sciarrone, D., Schipilliti, L., Trozzi, A., Fakhry, H. A., & Dugo, G. (2011). Composition of Egyptian nerolì oil. Natural product communications, 6(7), 1009–1014.

Beale, D. J., Morrison, P. D., Karpe, A. V., & Dunn, M. S. (2017). Chemometric Analysis of Lavender Essential Oils Using Targeted and Untargeted GC-MS Acquired Data for the Rapid Identification and Characterization of Oil Quality. Molecules (Basel, Switzerland), 22(8), 1339. https://doi.org/10.3390/molecules22081339

Raymond, C. A., Davies, N. W., & Larkman, T. (2017). GC-MS method validation and levels of methyl eugenol in a diverse range of tea tree (Melaleuca alternifolia) oils. Analytical and bioanalytical chemistry, 409(7), 1779–1787. https://doi.org/10.1007/s00216-016-0134-4

Davies, N. W., Larkman, T., Marriott, P. J., & Khan, I. A. (2016). Determination of Enantiomeric Distribution of Terpenes for Quality Assessment of Australian Tea Tree Oil. Journal of agricultural and food chemistry, 64(23), 4817–4819. https://doi.org/10.1021/acs.jafc.6b01803

Wong, Y. F., West, R. N., Chin, S. T., & Marriott, P. J. (2015). Evaluation of fast enantioselective multidimensional gas chromatography methods for monoterpenic compounds: Authenticity control of Australian tea tree oil. Journal of chromatography. A, 1406, 307–315. https://doi.org/10.1016/j.chroma.2015.06.036

Cerceau, C. I., Barbosa, L., Alvarenga, E. S., Maltha, C., & Ismail, F. (2020). 1 H-NMR and GC for detection of adulteration in commercial essential oils of Cymbopogon ssp. Phytochemical analysis : PCA, 31(1), 88–97. https://doi.org/10.1002/pca.2869

Kuriakose, S., Thankappan, X., Joe, H., & Venkataraman, V. (2010). Detection and quantification of adulteration in sandalwood oil through near infrared spectroscopy. The Analyst, 135(10), 2676–2681. https://doi.org/10.1039/c0an00261e

Beale, D. J., Morrison, P. D., Karpe, A. V., & Dunn, M. S. (2017). Chemometric Analysis of Lavender Essential Oils Using Targeted and Untargeted GC-MS Acquired Data for the Rapid Identification and Characterization of Oil Quality. Molecules (Basel, Switzerland), 22(8), 1339. https://doi.org/10.3390/molecules22081339

Dacă ai întrebări, trimite-ne un mesaj

Ne poți urmări pe Facebook, Instagram