Boswellia - sustenabilitatea unei specii

Tămâia este o rășină produsă de copacii Boswelia atunci când scoarța lor este crestată. Genul Boswellia cuprinde aproximativ 20 de specii diferite de copaci, dintre care doar câteva (carterii, sacra, papyrifera, frereana, serrata) produc rășină cu valoare comercială.

Rășina de Frankincense (Tămâie), are o tradiție de utilizare de peste 5000 de ani, în medicină, ritualuri religioase sau produse de îngrijire personală. Iar în ultimii ani, este din ce în ce mai folosită în toate formele sale, dar mai ales pentru obținerea de ulei esențial (industrie în plină expansiune).

Există însă o serie de factori care pun în pericol supraviețuirea speciilor de Boswellia și care pot duce la dispariția Tămâiei în câțiva zeci de ani.

Recoltarea necorespunzătoare

Aceasta este una dintre cele mai mari probleme care afectează populațiile de Boswelia.

De regulă se recomandă ca fiecărui copac de Boswellia să i se facă incizii de maxim 6-12 ori pe an (în funcție de dimensiune și vârstă). În plus, rășina ar trebui recoltată doar 6 luni pe an. O pauză de 1 an după fiecare 2 ani de recoltă este necesară pentru a se asigura sănătatea plantei.

Anjanette DeCarlo, ecologist și director al proiectului Save Frankincense (Salvați Tămâia) a fost șocată însă să descopere, într-o pădure pe care o considera virgină, copaci cu peste 100 de tăieturi.

Studiile comparative au demonstrat că recoltările prea dese au ca rezultat secătuirea de carbon și implicit hidrocarburi a plantelor de Boswellia, ceea ce pune în pericol în primul rând supraviețuire lor, dar, poate duce și la o calitate inferioară de rășină, respectiv de ulei esențial.

Influența umană asupra habitatului

Defrișările și focurile necontrolate menite să pregătească pământul pentru agricultură afectează grav o populație aflată deja în declin.

Pășunatul excesiv sau necontrolat duce la dispariția copacilor tineri și, inevitabil la îmbătrânirea populației de Boswellia.

Într-un studiu din 2019, în cadrul căruia a investigat 23 de populații de Boswellia cu peste 20000 de copaci, Frans Bogers a descoperit că peste 75% dintre acestea sunt lipsite de copaci tineri. Estimarea sa este că, dacă nu se intervine, producția de Frankincense se va înjumătății în următorii 20 de ani.

De asemenea se estimează că în următorii 30 de ani toată populația de Boswellia poate să dispară din Etiopia (cel mai mare exportator de tămâie din lume).

Factori de mediu

Seceta, furtunile violente, diferite boli și insectele dăunătoare sunt de asemenea factori importanți care duc la o mortalitate crescută.

Copacii deja slăbiți de recoltatul necorespunzător sunt cu atât mai sensibili la toți acești factori de mediu, dobândesc o sănătate precară și produc semințe de calitate inferioară. Cu o rată de germinare oricum foarte mică (pentru majoritatea speciilor este sub 10%) și o parte din semințe care devin hrană pentru animale, șansele de supraviețuire a Tămâiei se diminuează considerabil.

Factori economici

Interesul crescut face ca rășina de tămâie să fie un produs cu o însemnătate socio-economică extraordinară pentru multe dintre țările în care se produce. Există însă puține legi care să protejeze speciile de Boswellia și, acolo unde există, sunt extrem de greu de aplicat, mai ales pentru că rășina se recoltează din locuri izolate, greu accesibile. În plus, copacii de Tămâie preferă climatele aride și cresc, de cele mai multe ori, în zone de conflict cu populație săracă, pentru care vânzarea rășinii este singura sursă de venit.

Brokerii care vând rășina marilor companii de uleiuri, cosmetice, parfumuri sau bisericilor, speculează vulnerabilitatea recoltatorilor, oferindu-le prețuri mici sau chiar refuzând uneori, prin diverse tactici, plata. Aceste practici duc la sărăcirea unei populații care este afectată deja de secetă și război, și care se vede astfel nevoită să ignore sustenabilitatea speciilor de Boswellia în favoarea propriei supraviețuiri.

Toate acestea au determinat îngrijorarea oamenilor de știință și a ecologiștilor cu privire la supraviețuirea speciilor de Boswellia. Există mai multe propuneri de introducere a Tămâiei pe lista plantelor în pericol de extincție, dar și de modalități sustenabile de recoltare a rășinii atât de râvnite.

Certificările organice s-au dovedit ineficiente, dar alte tipuri de certificări, cum ar fi FairWild pot deveni o unealtă importantă pentru protejarea populației de Boswellia

Din fericire, aproape toate speciile de Boswellia pot fi cultivate. În ultimii ani, în Oman și în Statele Unite au apărut multe pepiniere cu pomișori de Boswellia și încep să apară și în Somalia.

Există și câteva proiecte de hibridizare a diferitelor specii de Boswellia pentru a obține copaci mai rezistenți la condițiile de mediu, dar și pentru o producție mai bogată de rășină, atât cantitativ cât și calitativ. Dacă acești hibrizi vor fi acceptați sau nu ca sursă pentru uleiuri esențiale rămâne de văzut. Totuși, importanța acestor proiecte este extraordinară în condițiile actuale.

Deși momentan copacii care produc tămâia cât și cei care o recoltează par să fie într-un război pentru propria supraviețuire, viitorul sună promițător: se implementează tehnologii și abordări noi pentru sustenabilitate; au apărut deja hibrizi superiori și pepiniere; ecologiștii și oamenii de știință acordă deja o mare importanță găsirii unor soluții viabile de sustenabilitate. În plus, este și responsabilitatea noastră, a consumatorilor să ne asigurăm că uleiurile esențiale pe care le utilizăm provin din surse sustenabile, iar recoltatorii sau cultivatorii sunt tratați corespunzător.

Resurse

Lemenih, Mulugeta & Habtemariam, Kassa. (2011). Opportunities and challenges for sustainable production and marketing of gums and resins in Ethiopia.

DeCarlo, A., Johnson, S., Ouédraogo, A., Dosoky, N. S., & Setzer, W. N. (2019). Chemical Composition of the Oleogum Resin Essential Oils of Boswellia dalzielii from Burkina Faso. Plants (Basel, Switzerland), 8(7), 223. https://doi.org/10.3390/plants8070223

Mengistu, Tefera & Sterck, Frank & Fetene, Masresha & Bongers, Frans. (2013). Frankincense tapping reduces the carbohydrate storage of Boswellia trees. Tree physiology. 33. 10.1093/treephys/tpt035.

Brendler T, Brinckmann JA, Schippmann U. Sustainable supply, a foundation for natural product development: The case of Indian frankincense (Boswellia serrata Roxb. ex Colebr.). J Ethnopharmacol. 2018 Oct 28;225:279-286. doi: 10.1016/j.jep.2018.07.017. Epub 2018 Jul 18. PMID: 30031142.

Bongers, F., Groenendijk, P., Bekele, T. et al. Frankincense in peril. Nat Sustain 2, 602–610 (2019). https://doi.org/10.1038/s41893-019-0322-2

DeCarlo, A. & Ali, S. H. Sustainable Sourcing of Phytochemicals as a Development Tool: The Case of Somaliland’s Frankincense Industry (Institute for Environmental Diplomacy & Security, 2014).

Johnson, S., DeCarlo, A., Satyal, P., Dosoky, N. S., Sorensen, A., & Setzer, W. N. (2019). Organic Certification is Not Enough: The Case of the Methoxydecane Frankincense. Plants (Basel, Switzerland), 8(4), 88. https://doi.org/10.3390/plants8040088

Gidey, T., Hagos, D., Juhar, H. M., Solomon, N., Negussie, A., Crous-Duran, J., Oliveira, T. S., Abiyu, A., & Palma, J. H. (2020). Population status of Boswellia papyrifera woodland and prioritizing its conservation interventions using multi-criteria decision model in northern Ethiopia. Heliyon, 6(10), e05139. https://doi.org/10.1016/j.heliyon.2020.e05139

Eslamieh, Jason. (2010). Creating “Perfect” Boswellia. Cactus and Succulent Journal. 82. 126-131. 10.2985/015.082.0307.

Swartout, Benjamin & Solowey, Elaine. (2018). Increasing Boswellia sacra seeds’ germination viability and genetic variability utilizing various methods. Net Journal of Agricultural Science. 6. 29-34. 10.30918/NJAS.63.18.017.

Hassan, Badal Ahmed & Glover, Edinam & Luukkanen, Olavi & Chikamai, Ben & Jamnadass, Ramni & Iiyama, Miyuki & Kanninen, Markku. (2011). The role of Boswellia and Commiphora species in rural livelihood security and climate change adaptation in the Horn of Africa: Case study north-eastern Kenya. International Journal of Social Forestry. 4. 86-112.

Dacă ai întrebări, trimite-ne un mesaj

Ne poți urmări pe Facebook, Instagram