Antrenament olfactiv cu uleiuri esențiale

Anosmia este o afecțiune care se caracterizează prin pierderea totală a mirosului și poate fi temporară sau definitivă.

Hiposmia este o afecțiune care se caracterizează prin pierderea parțială a mirosului.

În ultimii ani, din cauza pandemiei globale, aceste două afecțiuni au primit o atenție sporită. Se estimează că peste 90% dintre persoanele infectate cu COVID suferă și de pierderea sau diminuarea mirosului. Un studiu estima chiar o valoare de 98,6%. Însă aceste afecțiuni au existat și înainte, cu o incidență mai redusă, dar deloc neglijabilă (peste 20% din populația peste 40 de ani, estimează un studiu). (1, 2)

Cauzele care generează aceste afecțiuni sunt multiple, de la anumite** boli sau afecțiuni** (diabet, epilepsie, Alzheimer, Parkinson, viroze,...), expunerea la anumite substanțe chimice toxice (pesticide, solvenți, fum,…) sau alte substanțe (antibiotice, antidepresive, cocaină,...) până la factori genetici sau vârsta. (3, 4, 5, 6)

Pe lângă problemele evidente legate de miros, pot să mai apară și alte probleme adiacente cum ar fi pierderea sau diminuarea gustului, probleme sexuale, depresie, apetit scăzut, probleme de igienă (personală, a casei sau a copiilor), riscuri care pun viața în pericol (incapacitatea de a semnala mirosul de substanțe chimice nocive, fum, gaz,...).

Tratamentul se stabilește în funcție de cauza care a dus la apariția anosmiei. Pe lângă metodele clasice de tratare a bolii, prin medicamente și/sau intervenție chirurgicală, se recomandă „antrenamentul olfactiv”. Studii efectuate pe parcursul a peste 10 ani, indică faptul că antrenarea mirosului (antrenamentul olfactiv) ar putea fi o metodă complementară de ameliorare a anosmiei și a hiposmiei. Pacientul este sfătuit să miroasă de două ori pe zi aceleași patru arome cunoscute, pentru a stimula funcția olfactivă. (7)

Antrenarea mirosului

Studiul din 2009 La studiu au participat persoane cu anosmie, care își pierduseră simțul olfactiv fie în urma traumatismelor craniene, fie în urma infecțiilor severe a căilor respiratorii superioare, fie din motive necunoscute (idiopatice). Persoanele din grupul de tratament au primit patru uleiuri esențiale – Rose (trandafir), Eucalyptus (eucalipt), Clove (cuișoare), Lemon (lămâie) – și li s-a spus să miroasă în fiecare zi, dimineața și seara, timp de zece secunde fiecare dintre arome, pentru o perioadă de 12 săptămâni. Celălalt grup nu a participat la antrenamentul olfactiv. Ambele grupuri au fost testate la începutul și apoi la sfârșitul perioadei de tratament. În comparație cu valoarea inițială, 30% dintre pacienții din grupul care a urmat antrenamentul au experimentat o îmbunătățire a funcției lor olfactive. În schimb, funcția a fost neschimbată la pacienții care nu au efectuat antrenament olfactiv. Rezultatele indică faptul că expunerea structurată, pe termen scurt, la mirosurile selectate poate crește sensibilitatea olfactivă. (8)

Studii din 2013 În cadrul altor studii din 2013 s-a efectuat același tip de antrenament olfactiv, cu cele 4 arome pentru 119 pacienți cu disfuncție olfactiva postinfecțioasă și posttraumatică timp de 16 săptămâni și pentru 70 de pacienți cu reducerea funcției olfactive în boala Parkinson timp de 12 săptămâni. S-a înregistrat o creștere substanțială a mirosului la pacienții care au urmat antrenamentul. Creșterea a fost de 67,8% la pacienții postinfecțioși și 33,2% la pacienții posttraumatici. (9, 10)

Studiu din 2014 Acest studiu s-a desfășurat în 12 centre medicale. Antrenamentul olfactiv (pentru pacienți cu disfuncție olfactivă persistentă post infecțioasă) a fost efectuat cu 4 arome, unui grup cu intensitate ridicată și unui grup cu intensitate scăzută a aromei. După 18 săptămâni 26% din grupul cu intensitate ridicată și 15% din grupul cu intensitate scăzută au avut o îmbunătățire a funcției olfactive. La evaluarea de 12 luni, 63% din grupul cu intensitate ridicată și 19% din grupul cu intensitate scăzută au avut o îmbunătățire a funcției olfactive. În concluzie, antrenamentul olfactiv, mai ales de intensitate ridicată și de lungă durată ameliorează funcția olfactivă. S-a determinat de asemenea că această procedură este una sigură. (11)

Studiul din 2016 În cadrul acestui studiu au fost recrutați 111 pacienți cu disfuncție olfactivă post-infecțioasă. Antrenamentul olfactiv pe termen lung pare să fie asociat cu rezultate mai bune la pacienții cu pierderi olfactive post-infecțioase decât o schemă pe termen scurt. (12)

Rezultatele pozitive au determinat acceptarea antrenamentului olfactiv cu uleiuri esențiale sau compuși ai acestora ca metodă complementară de ameliorare a funcției olfactive.

Antrenament olfactiv acasă

Înainte de a începe antrenamentul, efectuați un test care să măsoare gradul de afectare a funcției olfactive. Repetați acest test la intervale regulate de timp (12, 18, 24 săptămâni) pentru a putea evalua progresul.

• Alegeți 4 uleiuri esențiale și puneți câteva picături (5-10) dintr-un ulei în câte un borcan (preferabil închis la culoare) cu capac închis ermetic. Pot fi cele numite în studii, Rose, Eucalyptus, Clove, Lemon, sau altele. Nu este foarte evident motivul pentru care au fost alese acestea 4, deci s-ar putea utiliza și altele.
• Deschideți un borcan și țineți-l aproape de nas (la câțiva centimetri).
• Inspirați și expirați timp de 20 de secunde. Concentrați-vă cu adevărat pe ceea ce faceți și încercați să „găsiți” acel miros.
• Relaxați-vă în timp ce inspirați și expirați, apoi treceți la următorul borcan. Nu este nevoie să inhalați profund. Substanțele volatile au nevoie să ajungă doar în partea superioară a căilor respiratorii.
• Repetați acest proces de 2 ori pe zi, dimineața și seara, timp de minim 12 de săptămâni. Rezultatele cele mai bune au fost obținute atunci când antrenamentul a fost de lungă durată.
• Igienizați borcanele și înlocuiți uleiurile din ele odată la 2-3 săptămâni.
• Înarmați-vă cu multă răbdare! Consecvența și timpul au fost factorii de succes în toate studiile efectuate.

Dacă ai întrebări, trimite-ne un mesaj

Ne poți urmări pe Facebook, Instagram